miercuri, 13 octombrie 2010

Treispe.

Guma de mestecat, guma de facut baloane, guma de rumegat, guma de sters. Oare trebuia sa fie marti? De ce am impresia ca e joi, si ca maine poate fi sambata? Si ca luni dimineata urmeaza dupa miercuri la amiaz? De ce e asa intoarsa harta? Si traseul nostru de ce e asa imprastiat si pierdut pe nicaieri? Si de ce as asculta pe cineva care nu imi da voie sa vorbesc? Si din ce cauza am stat douazeci si patru de minute sa ma gandesc daca am voie sa deschid un pachet de servetele? Dar oare de ce am consumat un stilou intreg, facand insemnari aiurea pe degetele firave, si de ce am stat o pauza intreaga, in care puteam sa ies afara sa respir profund un aer scolar, sa numar fisurile unui burete cu creta? Si... de ce ma tot gandeam azi la ceea ce o sa fie maine, si saptamana viitoare? De ce nu m-am bucurat de azi? De ce esti asa tacut, copil? Cine ti-a furat cuvantul si pofta de tot? Cine ti-a umezit buzele cu ser biologic si cine te-a impuns in degetul aratator cu un ac de seringa, sa-ti curga cel mai frumos sange pe o expresie curata si proaspata, fara amintiri? De ce nu-ti zice nimeni ca esti locul unde altii isi varsa fericirea si invidia? De ce nu-ti rosteste nimeni trei, patru..chiar zece cuvinte pe care sa le inveti in fiecare zi? De ce s-a simtit asa de tare azi ticul tau verbal?

Si totusi... am simtit cel mai bine azi, pe umeri, o multime de replici grele, care s-au asezat degraba si au uitat sa se spulbere.. Si azi am invatat ceva..

"Iubesti ciudat dar frumos. Ai un mod mai aparte de a iubi.."

Si..am stins lumina si am inchis pe aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Fixuri