Si daca sunt asa, asta nu inseamna ca nu pot sa rad. Mi se pare ca stiu sa rad doar la kilometri distanta. Pe-aici se pierde. Si se mai pierde ceva, si se pierde printre degete bine stranse.. Poate e prea mica palma mea. Poate.. mi-as cauta zilele calde intr-un buzunar cu praf peninsular.
Daca ar fi ca aseara, sa simt ca apa calda indeparteaza grijile si dorul, senzatiile de 'copii tacuti', sau ca panseaza locul unde ne-am lovit frumos, sau daca as sti ca are puterea sa gaseasca momentul cel mai trist, ca sa il decupam din poveste, si sa nu mai facem altele, daca ar putea sa imi inece gandurile prostesti si temerile, temerile.. Daca as sti ca imi alunga toate punctele de oprire, toate retinerile, sau daca as fi sigura ca se intoarce sa-mi aduca acele, acele zile inapoi.. Atunci.. as vrea sa stau toata ziua sub apa. Nici nu m-ar interesa daca nu m-ar lasa hidrogenul sa respir. Nici nu as lua vreo gura de aer, nici nu mi-ar pasa daca nu as mai putea face nimic sa ajung la suprafata.
Pentru ca am nevoie de asta.
Apasa. S-au intors toate ciudat, exact atunci cand trebuiau sa se aseze. Exact atunci cand am facut promisiuni pe care, am zis ca tinem sa le respectam. Tragand de noi.
As mai vrea sa [ne] citim si sa nu mai fie loc de 'pauza' la cuvinte si priviri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Fixuri