Genial.

Parca sunt de prisos cuvintele..nu mai e nevoie sa "relatez" cam cata emotie zace in el. Si cam cata emotie transmite, deasemenea. Cum de fiecare data face ca versurile sale sa se transforme in paginile povestilor noastre. Si daca ma intreb cum reuseste..poate o sa fiu dezamagita de raspuns. Asa ca..










..de parca asta nu ar fi de ajuns..

"Spuneti copiilor vostri cand se vor naste, ca odata, a existat un instrument numit... chitara. Care tinea loc de facebook. In sensul ca noi, baietii, cunosteam fete cu chitara. In loc sa-i dai like, ii dadeai Do. In loc sa-i dai share, ii dadeai La. Si daca ii mai dadeai si Fa, ahhh...
Cu chitara, intalnirea cu femeia nu era virtuala, era reala. Era palpabila, era ceva.."
T.C.