Fara 'doar' si 'poate'

Ti-as zice ca "esti lumina de luni dup-amiaza" si "de acum inainte ce mai conteaza?", "fara 'doar' si 'poate'.." (continuare) Si as putea sa te gasesc in alte sute de fraze prin care sa-mi arat chestia asta. O fi cea mai grea zi din saptamana, si cea mai grea saptamana, poate luna sau an.. Poate viata. Sa ma duc asa departe? "Parca ar fi, parca n-ar fi.."
Merge greu, Ioana. Foarte greu. Dar o sa treaca. Mai ia putin dulce, putin sarat, condimentat, si o sa vezi ca o sa fie bine. Umple-le pe toate, mai ales subconstientul, si motiveaza-te. Daca nu vedeam azi paginile alea scrise.. In fiecare zi cu alta culoare, si multe multe lucruri care asteptau sa fie facute si care au fost facute.. Daca nu stiam ca pe un perete sau birou sunt lipite chestii care iti rasuna in cap la fiecare pas si in fiecare lucru facut sau nefacut, poate nu imi deschideam ochii in soarele de la inceputul saptamanii.

Si am mers in 'cuibusorul' vechi, acolo unde malaiul statea la fiecare pas, si peretii colorati imi incantau privirea. Am facut ronduri fara sa o vad, si m-am plimbat de multe ori pe langa ea fara sa o observ macar.
A sunat a "deschide-o, deschide-o, deschide-o, deschide-o, deschide-ooo", gen "apasa-l". Apai..am deschis-o. Si a fost asa, o senzatie de 'intors pe dos', adica asa, cu tot ce ai inauntru, afara, si tot..asa. Si..am inceput sa descifrez scrisul abandonat pe prima pagina invechita, ingalbenita, uitata parca.

+deget ranit/bandajat.




Am pastrat o furie de azi noapte, cand ma gandeam la toate prostiile posibile si imposibile, la toata 'rautatea', asa, ca o haina care m-a strans..prea mult si m-a durut. Si imi venea sa iau un burete, cel mai mare, sa sterg episoadele 'alea', sau sa intorc timpul in cadrane cumva. Sa fac tranformari matematice si sa trec de la al treilea cadran la primul. Acolo unde trebuie sa fiu, normal. La ora fixa si exacta. Normal, am zis. Totusi, where's the safer place?
Mi-e frica inca. Si mi-e frica de tot mai multe, si vreau sa raman 'acolo'. Vreau asta.